Motivaţie!

De ce trebuie să mă motivez ori de câte ori ţipă hârtiile şi contractele de pe biroul meu? Având în vedere că teancurile de cărţi cresc direct proporţional cu starea mea de oboseală şi contractele nu se vor citi (nu mai spun de învăţat) singure, trebuie să recurg la alte modalităţi de abordare a problemei, mai bine spus la motivaţie.

Întrebarea este, ce mă face să fiu motivată? Un job mai bun? O stare financiară din ce în ce mai stabila şi înfloritoare? O cariera de succes în care să fii respectat pentru statutul social pe care îl ai? Prietenii? Dorinţa de a demonstra ca eşti capabil să reuşeşti (deşi această dorinţă de a demonstra altora nu este întotdeauna pozitivă, tinde spre negativism, te roade în interior ajungând până la urmă să nu mai sti dacă tu vrei acel lucru sau capra vecinului)? Ei bine până nu răspunzi sincer la unele dintre aceste întrebări (chiar la mai multe) nu ajungi la un numitor comun între ce te motivează pe tine pentru a te autodepăşii şi ce trebuie să faci pentru a fi motivat. Totul se învârte în jurul ideii de autocunoaştere (se spune că nici măcar tu nu te cunoşti foarte bine, pe de altă parte se spune că alţii nu te pot cunoaşte pe tine, ci numai tu) şi de aici şi paradoxul. Dacă nu ştiu de ce trebuie să fiu motivată, cum mă pot motiva? Greu răspuns. Dar să vedem câteva posibilităţi:

1. Înainte de a-mi smulge părul din cap si a mă da cu el de pereţi, să încerc să mă plimb prin parc (depinde de anotimp căci la -20 de grade nu-ţi prea arde) pentru a-mi aerisii neuronul obosit şi a privi şi altă parte a peisajului;

2. Dacă 1 nu funcţionează, uităt-te la un film care te motivează, o poveste a personajului principal care ţi se potriveşte din anumite puncte de vedere;

3.  Dacă nici 1 şi nici 2 nu sunt conforme cu dorinţele tale şi personalitatea ta, stai pe net, poate iţi vine vreo idee, sună un prieten şi întreabă-l, "auzi dar pe tine ce te motivează?" S-ar putea să-ţi răspundă "sunt la job, nu am timp de aşa ceva acum, vorbim diseară sau mai târziu". În cazul lui ai descoperit motivaţia: jobul, salariul, colegii;

4. Citeşte o carte, nu literatură de specialitate, de care esti sătul, altceva, ce iţi face ţie plăcere (dar nu cum fac eu, iau o carte şi până nu o termin nu mai fac altceva, după am mustrări de conştiinţă căci aş fi putut să folosesc din timpul respectiv şi pentru ceea ce am de făcut).

Recunosc sunt puţine idei de motivaţie. Până la urmă cea mai bună rămâne aceea cu pofta vine mâncând. Vrei nu vrei trebuie să începi să studiezi sau să înterprinzi activitatea respectivă si pe parcurs lucrurile se vor schimba, va începe să meargă din ce în ce mai uşor şi chiar să-ţi placp oricât de obosit ai fi sau oricât de obositor ar fi task-ul respectiv. Folosind toate expunerile de mai sus nu cred ca îmi ridic nivelul motivaţional, dar mă relaxez, încerc să mă desprind din desişul în care am intrat şi am impresia că nu voi mai ieşi niciodată. Nu este o reţetă a succesului din punct de vedere motivaţional, poate din punct de vedere relaxant, nu merge pentru oricine, poate doar pentru mine, uneori.