miercuri, 9 noiembrie 2011

Personal versus profesional!

Aseară am auzit un lucru interesant: până îţi atingi scopul trebuie să fii îndrăgostit de acel scop!Ideea se contura în urma unei discuţii de genul aceleia în care te întrebi ce este mai important: să ai o viaţă personală sau să ai o viaţă profesională împlinită? Depinde de circumstanţe aş spune. Depinde şi de ceea ce eşti tu, de ceea ce îţi doreşti, de ceea ce vrei să devii, de ce este mai important pentru tine: cariera, statutul social, partea materială, apoi venind familia, iubirea, copiii. Pentru bărbaţi este mult mai uşor să împace şi capra şi varza, oarecum obligaţiile lor familiale se reduc la bring money in the house, go to work, provide and prevent. Cam atâta. În rest îţi văd de traiectoria lor, de job-ul lor, de sporturile lor, de independenţa lor. Când vorbim de femei se schimbă lucrurile. În primul rând fiecare femeie la o anumită vârstă simte nevoia să întemeieze o familie, să dea naştere, să facă parte din femeile care poartă verigheta, care au şi alte responsabilităţi. Aici intervine lupta între ceea ce ai vrea să se întâmple şi ceea ce îţi doreşti. Vrei şi carieră, vrei şi familie, vrei să fii şi gospodină, vrei să fii de fapt o wonder woman.Atunci când întrebările îţi brăzdează indeciziile, atunci când eşti prinsă între ceea ce vrei să fii şi ceea ce îţi doreşti în secret, lupta devine chinuitoare. Oricât de mult ai fi tentată să renunţi la una dintre cele două variante, nu ajungi la niciun compromis. Cred că dacă faci un compromis mai mare decât îţi permite materialul genetic vei fi oricum nefericită. Dacă renunţi la carieră, la profesie în detrimentul familiei, cu timpul familia nu îţi va mai fi suficientă,începi să te simţi frustrată, să realizezi că poate viaţa ta ar fi fost altfel. Dacă renunţi la familie în detrimentul profesiei ajungi la o anumită vârstă să te uiţi lung după copiii altora, să îţi doreşti familia pe care tu nu ai întemeiat-o încă din cauza termenelor limită, din cauza poziţiei care s-a eliberat şi pe care trebuie să fii numită tu. Şi atunci? Cum faci?Ce faci? La ce renunţi?Nu se poate să ai parte de ambele? Poate că se poate, dacă găseşti persoana potrivită, dacă vă înţelegeţi reciproc, dacă vrei să ai şi un copil şi cariera visată. Sacrificii?Multe, într-adevăr, dar până la urmă contează ca atunci când priveşti în urmă să spui că nu regreţi nimic, că ai face exact la fel dacă ai putea să dai timpul înapoi, sau cel puţin ai modifica elemente nesemnificative. Trebuie să fii îndrăgostit de scopul tău, indiferent care este acela: cariera, familia, iubitul, oricare, căci inima este capabilă să iubească de multe ori şi în mii şi mii de feluri. Există destulă iubire pentru toate, trebuie doar împărţită şi prioritizată.

2 comentarii:

  1. Bărbații împaca varza și capra mai ușor... da, dar asta pentru că nu-i luați în bucătărie cu voi să taie o ceapă! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesant punct de vedere..cel al cepei bineinteles!:)Pe viitor voi tine cont, trimitand barbatii la taiat frunze...de ceapa...si noi sa ramanem cu varza si capra.

    RăspundețiȘtergere