Interviu imaginar

Aseară ţi-am spus că astăzi va fi prima zi din viaţa noastră împreună. M-ai privit lung, puţin mirat, încercând să rememorezi toate primele zile din viaţa noastră împreună şi m-ai întrebat: 

-Adică noi de abia mâine vom fi împreună?

M-a umflat râsul şi ţi-am zis:

-Bineînţeles că abia mâine vom fi împreună!

Mă priveai lung şi consternat. 

-Cum?Adică tot ce ţi-am şoptit noaptea trecută e doar o închipuire? Tot ce ţi-am spus la telefon în seara asta a fost doar plăsmuirea minţii tale? 

-Cu regret te anunţ că DA! Noaptea trecută eu nu am fost lângă tine, nu aveam cum să fiu lângă tine, spaţiul ăsta nesuferit pe mine şi pe tine ne desparte, nu mai vorbesc despre timp şi nici nu vreau să-mi aduc aminte de fusul orar. Aşa că abia începând de mâine vom fi împreună pentru prima dată. Te voi suna în fiecare seară şi îţi voi aduce aminte că mâine este prima noastră zi împreună!

Nu mă mai privi ca pe un bolnav de schizofrenie, nu am halucinaţiile lor, sunt perfect sănătoasă, doar tu nu poţi si nu vrei să înţelegi că abia de mâine vom fi împreună, doar tu nu poţi să accepţi că viaţa mea s-a schimbat de când te-am văzut. Nu pot să spun că de când te-am văzut prima dată căci din păcate mintea mea era ocupată de altcineva, dar inima, inima cred că a ştiut. Oricum iubirea mea creştea pe zi ce trecea şi m-am trezit îndrăgostită de tine. Mâine va fi prima noastră zi împreună!

Te-am privit din nou şi ştiu că te doare distanţa, te doare şi tăcerea mea, dar, pentru a putea să fim împreună, cândva, trebuie să mă asculţi si eu trebuie să vorbesc, trebuie să-ţi spun, trebuie să nu-mi acopăr inima de tăcere şi sufletul de întuneric. Ştiu că în momentul în care ai afla ai fi uimit, nu de faptul că ţi-am spus, eşti conştient de asta şi ştii, ci de faptul că am putut să am încredere în tine. Mâine vreau să fie prima noastră zi împreună. Nu am minţit niciodată, întotdeauna ţi-am spus că mâine se va întâmpla, MÂINE, dar nu ASTĂZI! Ştiu că MÂINE va deveni ASTĂZI, asta nu o pot ascunde, asta nu pot să o mai evit şi iarăşi te voi suna şi iarăşi îţi voi spune că MÂINE VA FI PRIMA NOASTRĂ ZI ÎMPREUNĂ!Amân momentul fericirii, nu, nu îl amân, te las să respiri fără mine ca să vezi cât de greu îţi este şi atunci când prima inspiraţie şi prima expiraţie vor fi din aerul insuflat alături de mine vei observa diferenţa. Nu te alung, doar te îndepărtez pentru a fi mult mai uşor atunci când va trebui să mi te aproprii. Până atunci, mâine va fi prima noastră zi împreună!