joi, 10 februarie 2011

Oglinda gândurilor

Ce comportament ar trebui să ai în societatea de astăzi pentru a fi considerat demn de a te numi individ?De obicei societatea şi mai ales grupurile resping orice comportament care se bazează pe nonconformism. Începând de la haine, de la modul în care te îmbraci şi mai ales de unde te îmbraci (nu contează calitatea, nu contează cantitatea, doar sa fie de firmă şi trendy) până la exprimarea ideilor în public sau în scris, dacă nu sunt conforme unui anumit tipar te cataloghează. În această etichetare intră cuvinte precum: ciudat, deplasat, cum îndrăzneşte să se îmbrace în asemenea mod, simţul estetic îi lipseşte cu desăvârşire, oare nu s-a uitat în oglindă când a  ieşit din casă? Ei bine oamenii se uită în oglindă când ies din casă şi din păcate multora nu le place ce văd. Nu mă refer la haine care sunt doar un accesoriu, ceva cu care acoperim pielea şi goliciunea noastră căci dacă am fi fost cuminţi la începuturi, acum nu mai existau D&G, Versace, Dior, Armani, etc., mă refer la faptul că în momentul privitului propriului chip omul are capacitatea de a se vedea în oglindă aşa cum este şi nu cum vrea să pară. Se spune că oglinda, oglinzile sunt capabile să facă legătura între noi şi alte lumi, alte universuri, paralele sau nu, aflate în tridimensionalitate sau fiind undeva în a patra dimensiune. Astfel, privindu-te în oglindă, adevăratul "eu" iese la iveală, conştiinţa îţi arată că nu ai păşit întocmai cum ai fi vrut şi unde ai fi vrut, ci eşti undeva între prăpastie şi piciorul în groapă. Cum ai vrea să arate un astfel de om pe stradă, care a descoperit că este doar un pion în propria închisoare, că spaţiul lui limitat şi în a cărui existenţă a crezut orbeşte, de fapt este doar o iluzie optică a lumii lui. Partea aceasta nu se înţelege. 
Fiecare este liber să se exprime cum vrea, mai mult sau mai puţin corect, cu idei fantasmagorice, cu unele desuete, cu viziuni sau practici oculte, cu gânduri, opinii şi credinţe proprii. Până nu înţelegem că avem dreptul să ne îmbrăcăm cum vrem, să spunem ceea ce gândim, chiar dacă o mai dăm cu bâta în baltă, să ne exprimăm şi prin alte forme, nu numai prin cuvânt, vom fi veşnicii sclavi ai propriului cerc vicios. Devenim nişte obtuzi cu singura aspiraţie de a părea ceea ce nu suntem şi asta până într-o dimineaţă în care ne vom privii atent în oglindă.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu