Nu glumesc căci este adevărat. Spuneam acum câteva săptămâni că dezvoltăm obsesii pentru diferite lucruri, melodii, filme sau şi mai grav pentru anumite persoane (cred că sunt unele dintre cele mai crude obsesii pe care le poate avea un om-obsesia pentru cineva de care crede şi are certitudinea că este îndragostit, pentru care este în stare să-şi dea peste cap întregul bioritm şi să renunţe la orice chiar şi pentru a petrece doar cinci minute în compania lui sau ei). Ei bine alunecând uşor către această pantă sau rampă (depinde cum vrei să o priveşti) a obsesiei mă încadrez uşor în ceea ce aş putea numi o mică obsedată. Nu mă refer la persoane, mi se întâmplă rar să dezvolt sentimente durabile pentru cineva, sentimente pe care să nu le pot exprima şi să risc să se transforme în mici sau mari obsesii. Mie mi se întâmplă să fiu obsedată acum de o melodie, de versurile acesteia şi de ce să nu recunosc de interpretarea artiştilor. Întotdeauna mi-a plăcut Michael Bolton, melodiile lui emană atâta pasiune,patimă, trăire,tumult, iubire,freamăt, neastâmpăr încât nu poţi lăsa urechea să devină insensibilă atât la versurile melodiei cât şi la fundalul sonor. Despre Lady Gaga nu pot să spun că mă dau în vânt dar nu schimb postul de radio când aud vreo melodie a ei şi nici nu mă simt agasată în vreun fel de ceea ce interpretează.
Ei bine şi să trecem acum la marea mea descoperire (de parcă aş fi Columb cu a lui Americă). Căutând pe veşnicul youtube melodii ale lui Michael Bolton dau peste Murder my heart. A fost un coupe de foudre de la prima ascultare, mai mult chiar, cred că am văzut şi artificiile explodând mai ceva ca de Anul Nou!!! M-a frapat coloana sonoră şi vocea clară a ei, extraordinar de clară, puternică şi suavă în acelaşi timp şi spre surprinderea mea vocile lor se potrivesc ca două palme închise pentru rugăciune. Dar ce este mult mai intens şi pasional decât modul în care cei doi interpretează şi simt melodia sunt versurile.M-a surprins plăcut o creaţie unică de "You got me defenseless, intoxicated senseless", oricât aş fi stat să cuget la o asemenea alăturare de cuvinte nu cred că aş fi fost capabilă să execut o asemenea sintagmă. Alte două versuri cu încărcătură emoţională ar fi "I need to catch my breath with you sometimes /Cause I get dizzy when your body's touching mine". Nu mă refer aici la felul în care sunt compuse ci la unicul şi irevocabilul adevăr care se face simţit ori de câte ori trupurile noastre simt căldura trupului persoanei iubite, la fiorii reci şi de ce nu la ameţeala parfumului emanat de pielea celuilalt, la dorinţa de a înhăţa şi a înşfăca şi ultima suflare şi ultima părticică a corpului într-un mod animalic sau canibalic."I climb up the past that I could never escape/I'm just a witness to the scene of my heart/And the way you've been slaying my heart"...partea cu trecutul care te prinde din urmă şi de care nu poţi scăpa pentru unii devine un perpetuu mobile, dar dacă ar fi să ne gândim că totul se plăteşte pe lumea aceasta şi că roata se va întoarce iar şi iar este ceva normal să nu putem scăpa de vechiile fantasme ale iubirii şi să fim doar simpli martori ai inimii care îşi desenează singură drumul. "You murder my heart" am simţit-o toţi pe propria piele la un moment dat şi ştim cum este ca cineva să înfigă un pumnal în inimă doar de dragul de a o vedea cum sângerează (la figurat nu la propriu).
Nu vreau să traduc versurile, le-aş strica esenţa, nu ar mai avea aceeaşi putere căci din păcate în limba noastră nu putem exprima anumite trăiri cu exactitatea dintr-o altă limbă. Până la urmă este valabil pentru toate limbiile pământului faptul că anumite cuvinte sunt menite doar lexicului lor şi al nimănui altcuiva. Cred că este prima melodie care mă impresionează atât prin sonoritate, cât şi prin versuri. De obicei îmi plăceau versurile dar instrumentalul şi vocile lăsau de dorit sau viceversa. Acum am găsit ceva care să-mi împace ambele cerinţe: voci puternice şi versuri adevărate. Totuşi nu le recomand piesa celor care suferă după cei sau cele pe care le credeau jumătatea lor şi nici celor care şi-au pierdut speranţa că şi pentru ei există cineva, trebuie doar să-l găsească sau să-l întâlnească şi să nu-i dea drumul atunci când îl descoperă. Este bună pentru cei care vor să-şi aducă aminte de iubiri uitate şi de gustul buzelor altora, de pasiune şi de intimitate, de dorinţă şi de intensitate, care chiar dacă este de scurtă durată măcar nu te-a ocolit şi ai avut posibilitatea să descoperi ceva ce nici măcar tu nu ştiai despre tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu